Incerc sa pastrez un ratio corect vis-a-vis de cel putin o postare pe saptamana, dar nu tot timpul imi iese cum imi propun. Am de lucru de nu-mi vad capul; nu ca m-as plange sau ceva, dar imi ocupa extrem de mult timp si sincer sa fiu nici nu prea-mi sta capul la postat. Acum de exemplu e 03:28 AM si scriu parca de pe robot mode mai mult din cauza ca ma simt vinovat…
Meet Iacobanu Balan Cristian - friend / human / do it all guy
Ma incearca o lene de cateva zile si nu-mi revin nicicum.
Accesorii: Josephine
Rochie: Diana Bobar
Make-up: Anca Mihalache
Model: Romina Pasculovici
(Source: bobdylan.com)
Am revenit la studio dupa doua saptamani (bine meritate) de pauza. N-am simtit trecerea dintre ani deloc. De fapt, n-am simtit sarbatorile deloc anu’ asta, habar n-am de ce. Evident, n-am prelucrat pozele pentru Josephine inca, dar urmeaza sa ma tin de cuvant candva pe saptamana asta.
Pana una alta am mai scanat niste filme uitate de anu’ trecut.
"Casatoria este un razboi dus de doua persoane pentru a se pedepsi ca sunt impreuna."
Pascal Bruckner
Despărţirile noastre / David Foenkinos
… sau cum se intampla sa citesti in mod ridicol o carte la tigare.
Cand imi aprind o tigare in bucatarie, fara laptop sau alte gadget-uri care sa-mi distraga atentia, inevitabil ajung sa ma scobesc in nas uitandu-ma pe geam. De data asta insa, o carte cu o coperta odioasa, maro, cu o fotografie banala care nu-mi spunea mai nimic, asezata neatent pe frigider aproape ca-si dorea sa ma scoata din plictiseala.
N-am citit-o pe nerasuflate si nici nu m-am grabit sa o termin, ba din contra, ma bucuram de momentul in care veneam sa fumez, ma bucuram ca nu eram singur; eram cu personajele fabulos conturate de David Foenkinos.
Nu o sa va povestesc despre ce era vorba, pentru ca sunt destule informatii in link, dar a fost o carte simpla, frumoasa, palpabila si usor de digerat. Mi-a ramas in mod surprinzator la suflet.
M-am ocupat cu diverse in ultima vreme si-s cam buimac de cap; prin urmare iarasi am ajuns sa-mi neglijez blogul (oarecum). Nici n-am pozat nimic mentionabil, dar nici n-am avut proiecte pe foto prea multe, ce-i drept, asa ca am hotarat sa va obosesc cu inca o poza de pe vestitul film scanat recent…
Pe la sfarsitul saptamanii se zvoneste ca ar trebui sa tragem noua colectie Josephine, asa ca se prea poate sa am ce sa va arat pe saptamana viitoare, dar pana atunci propun sa o mai lalaim un pic cu fotografii banale pe film, macar asa cat sa nu ma simt eu vinovat ca n-am postat nimic.
Am reusit sa scanez si restul de cadre, dar cu mare bataie de cap.
Tinand cont ca fotografia analogica a cam iesit din uz de niste ani, nu se inghesuie nimeni sa faca update la softurile pentru scanerele foto si esti obligat sa faci tot felu’ de improvizatii, (a se citi tiganeli), ca sa reusesti sa scanezi ceva cu ‘succes’…
Nah, ca ma tot laudam ca mi-am luat aparat pe film si ca developez primul film (Kodak Portra 400VC, care e o besina de film, apropo), am constatat ca de fapt si de drept n-am nici un cadru cu care sa ma mandresc. E adevarat ca era in teste aparatul, dar chiar asa nici o pozna, domn’le!? As cam avea unu’ cu Anca, dar dat fiind faptul caci este oarecum nuda, nu-mi permit sa o compromit, asa ca o sa pun o alta poza oarecare, asa generic, ca sa-mi permit sa pretind in continuare ca asta e blog foto.
One week later…
Iar a trecut saptamana si n-am scris nimic desi, paradoxal, as avea despre ce sa scriu.
Mi-am luat recent un alt aparat pe film, tot Minolta. SRT101, vechi ca timpu’ dar superb. Am tras primul film cu el si n-am apucat de nici un fel sa ajung sa-l developez, dar promit solemn ca postez ceva de-ndata ce reusesc sa-l scanez. Nu-i merge exponometrul si tare-s curios ce-a iesit!
Prin mai anu’ asta am participat la ceva concurs si am ajuns sa am o fotografie publicata intr-o carte cu circuit international. Nu stiam daca merita sa mentionez asta sau nu, tinand cont de faptul ca nu e nici o smecherie cand te uiti la ce alte imagini au fost publicate si asta chiar nu e falsa modestie ci simpla realitate.
Si fotografia castigatoare. Bourgeoisie.
Mi-am tot batut capul cu Facebook Social Plugin ca sa pot sa activez comentariile pe blog, dar m-am lasat ca n-avea rost. Ma uitam ca curca-n lemne. Redundant! Si am zis ca daca tot am esuat lamentabil, barem as putea sa pun o poza de prin studio ramasa de la sedinta pentru Tanggo.
Assistant pimp found!
Fericitul castigator al titlului de assistant pimp este Bogdan Chiaburu, caruia nu putem decat sa ii uram succes maxim si sa speram la o colaborare infloritoare.
Hear, hear!
